Interviu cu Robert Schmid
Un mandat clar pentru toți
Simplificați din nou! Nu există un mod mai simplu de a rezuma direcția de călătorie pentru întregul SIH. Dar cât de ușor este să simplificăm în mod conștient procesele, să le simplificăm și, prin urmare, să le facem mai eficiente într-o lume a muncii din ce în ce mai complexă? Și interpretează toată lumea acest mesaj în același mod? L-am întrebat personal pe Robert Schmid despre aceste aspecte. Iată un extras din interviu:
„Simplificați totul din nou!” Aceasta este misiunea dumneavoastră față de angajații dumneavoastră, domnule Schmid. Pe de altă parte, lumea muncii devine din ce în ce mai complexă. Care sunt motivele pentru aceasta?
Într-o lume a muncii din ce în ce mai complexă, avem nevoie de specialiști care tind – dacă nu suntem atenți – să facă totul și mai complicat. Se elaborează regulamente și se definesc standarde care – dacă le analizăm în detaliu – nu pot fi îndeplinite fără a distruge economia și prosperitatea.
Într-un interviu din ianuarie 2024, vorbiți despre „controlori care controlează alți controlori” – ce nu merge bine aici?
În afară de faptul că această evoluție mi se pare o impunere, o văd ca pe o simplă transferare a responsabilității. Cine vrea să își asume responsabilitatea pentru propriile acțiuni și decizii în zilele noastre? Este mult mai ușor să o pasezi unui expert, unui auditor sau autorității de reglementare a protecției datelor. Dacă fiecare și-ar asuma pur și simplu responsabilitatea care îi revine, fără „încercări de a transfera responsabilitatea”, atunci totul ar fi mult mai pragmatic.
Ați putea să ne dați un exemplu concret?
Desigur, există multe. Să luăm doar noua lege privind lanțul de aprovizionare. Simplul fapt că există un ghid separat pentru aceasta arată cum un subiect important poate fi transformat într-o construcție complexă. Și pentru a ne asigura că totul este corect – și revenim la acea responsabilitate neiubită – acest ghid conține, de asemenea, sfaturi de specialitate și linkuri către un conținut mai aprofundat.
Ce reglementează de fapt Legea privind lanțul de aprovizionare?
Aceasta reglementează obligațiile de due diligence ale întreprinderilor și le obligă să protejeze drepturile omului și standardele de mediu. În cele din urmă, ca în multe domenii, „escrocii rămân escroci” și găsesc o cale de a ocoli situația. Cei onești, pe de altă parte, disperă.
Actualul regulament KIM din Austria este, de asemenea, un subiect fierbinte în această privință. Normele de creditare sunt atât de stricte, încât visul de a-și construi o casă rămâne un vis pentru mulți, chiar dacă ar avea capitalul de pornire pentru a face acest lucru. Care este părerea dumneavoastră în această privință?
Dacă statul dictează băncilor cum să acorde împrumuturi, iar cetățenilor responsabili nu li se permite să decidă câți bani vor să strângă pentru ratele lor, atunci mă pot gândi la un singur fenomen care explică totul: transferul de responsabilitate. Țările occidentale tind să reglementeze lucruri care nu ar trebui să fie reglementate. Din fericire, regulamentul KIM este anulat în acest an și nu va fi prelungit.
Puneți la îndoială utilitatea regulilor și le recomandați angajaților dvs. să facă același lucru. Cât de mult pot eu, ca întreprindere, să nu țin cont de regulamente?
Desigur, nu puteți ignora reglementările. Dar ar trebui să verificați fiecare dintre ele pentru a vedea dacă este o dispoziție „obligatorie” sau „posibilă”. Austriecii și germanii tind să vadă directivele ca pe o obligație.
Automatizarea, digitalizarea, gestionarea interfețelor – în prezent, companiile au la dispoziție diverse mijloace pentru a face lucrurile mai ușoare pentru ele și pentru clienții lor. Sunt utilizate astfel de instrumente la SIH și cât de bine sunt ele acceptate de angajați?
Să începem cu subiectul digitalizării. Avem nevoie de ea și nu ne mai putem lipsi de ea astăzi, deoarece ni se cer atât de multe – încă o statistică, încă un grafic. Dar și aici este nevoie de o gândire critică. Despre ce este vorba cu adevărat? Ce ne va duce mai departe? În acest fel, ne putem reduce la sarcinile și instrumentele care au cu adevărat sens și care ne vor aduce succes și în viitor.
Nu este digitalizarea și o problemă de generație?
Desigur, este și o problemă de generație. Este important să combinăm experiența celor vechi, care au avut succes fără digitalizare, cu ideile celor tineri. Acest lucru creează condițiile necesare pentru a nu face digitalizare doar de dragul digitalizării, ci pentru a o promova acolo unde are sens.
„Reducerea lucrurilor este mult mai dificilă decât crearea de reguli.”
Sunteți un susținător al simplificării lucrurilor. Cât de simplu este cu adevărat?
Să luăm un exemplu din viața de zi cu zi. Lucrurile se adună de-a lungul anilor. Este mai ușor să le strângi decât să le cureți. La fel este și în viața profesională. Trebuie să fii capabil să te separi în mod conștient de subiecte, statistici și activități, astfel încât să poți lucra mai eficient și cu mai multă concentrare.
Oamenilor le place să rămână la tipare încercate și testate. Simplificarea proceselor înseamnă schimbare. Ce fac angajații dvs. cu „Simplificați din nou!”?
Să începem cu începutul. Pentru că suntem încă la început, la fel ca și în cazul altor subiecte care au devenit bine stabilite în cultura noastră corporativă.
Ce subiecte anume abordați aici?
Un bun exemplu în acest sens este economia circulară, adică recunoașterea faptului că materialele reziduale pot fi și materiale reciclabile. La început, unii oameni s-au uitat urât la noi. În multe companii, este nevoie de luni, uneori chiar ani, pentru ca toată lumea să realizeze utilitatea unei inovații sau a unei noi direcții. Odată ce toată lumea a înțeles-o după un timp, aceasta este pusă în practică. La fel ca economia circulară și conservarea resurselor în compania noastră. Știm că materiile prime de pe Pământ sunt limitate și trebuie utilizate în mod responsabil, astfel încât și generațiile viitoare să poată trăi bine. Cei care utilizează resursele cu grijă nu numai că economisesc bani, dar reduc și emisiile. Acest lucru este în beneficiul tuturor și reprezintă o investiție reală în viitor. Aș spune chiar că acum ne pricepem foarte bine la acest lucru. Desigur, această acceptare nu va avea loc peste noapte.
Cât de des ridicați problema simplificării lucrurilor în cadrul companiei?
Din nou și din nou. Chiar zilele trecute, la petrecerea de Crăciun. Desigur, primim și priviri uimite din partea conducerii atunci când spunem: „Nu dați doi bani pe standarde!” Aceasta este, desigur, o simplificare îndrăzneață a apelului nostru. În realitate, este vorba despre chestionarea propriilor acțiuni. La fel ca normele pe care le urmăm din orbire și obișnuință. Abordarea mea este următoarea: vă rog să vă gândiți dacă o activitate este semnificativă. Dacă nu ne aduce nimic, vedeți dacă vă puteți lipsi de ea.
Așa că ne-am întors la curățenie – aveți vreun sfat util?
Reducerea lucrurilor este mult mai dificilă decât aducerea lor în lume. Singurul lucru pe care îl puteți face aici este să practicați chestionarea regulată. Această teorie se dovedește în timp. Depășirea face posibilă simplificarea din nou a proceselor. Așa cum am spus, suntem încă la început. Angajații noștri trebuie mai întâi să dezvolte o imagine și o dorință de a-i pune la îndoială nu numai pe ceilalți, ci mai ales pe ei înșiși și acțiunile pe care le-au învățat.
Cine este autorizat să facă lucrurile mai ușoare la SIH? Cine poate demonstra potențialul pentru schimbare? Fiecare persoană în parte?
Da, acesta este apelul meu. Și către fiecare persoană în parte. Doar persoana care face ceva poate judeca cel mai bine cum să simplifice acel lucru. Mesajul meu clar este următorul: dacă simțiți că ceva este inutil, discutați despre asta cu șeful dvs. ierarhic. Dacă managerul dvs. ierarhic nu vrea să audă despre asta la început, atunci vă rog să nu renunțați imediat, ci să continuați. Noi nu facem lucruri fără rost.
Mesajul este asumarea responsabilității în loc de a face lucrurile orbește. Așadar, ce întrebări ar trebui să își pună angajații în mod regulat?
O întrebare foarte simplă, dar care apare mereu: de ce avem nevoie de acest lucru?
O ultimă întrebare: „Make it simple again!” sau MISA pe scurt. O dorință pioasă sau o realitate trăită la SIH?
Mai presus de toate, scopul meu este să sensibilizez și să încurajez toți angajații SIH să analizeze periodic lucrurile în mod critic. Nu vă lăsați păcăliți de presupusa complexitate – nu tot ceea ce pare complicat este automat sensibil sau inteligent. Curajul pentru simplitate este la ordinea zilei! Așa că, împreună, „Fă-o simplă din nou!”!
